Organiarea salonului judeteana

Dragi prieteni, simpatizanți, antipatizanți și programatori Java,

Mergeam azi pe stradă și m-a pus Bill Gates să mă uit în stînga.

În stînga, ce să vezi: o vitrină. Și nu orice vitrină, de secănhen sau fornetărie. Vitrină făcută, mă-nțelegi, de profesioniști; mai exact, vitrina unui sediu al Asociației Artiștilor Plastici din Mureș.



În vitrină, un afiș. Frumos agățat, cu multă aplecare artistică, de o bucată de pefeleu, folosind 8 pioneze cu culori atent distribuite din poigné-ul vreunui Picasso local. Afișul se află lîngă o pictură înrămată și are un frate geamăn în vitrina alăturată.



Vă veți gîndi, cu siguranță -- "în sfîrșit! Un afiș făcut de profesioniști, de artiști adevărați, de floarea artei mureșene, o desăvîrșire a publicismului stradal" și alte tîmpenii. Ei, haideți să vi-l povestesc eu.

Afișul are un fundal galben-hepatită, pe care este reprezentată o foaie de tapet în degradé, artistic desprinsă la un colț. Sub colțul artistic desprins, frumos scuipată în programul de design grafic, găsim o paletă de culori puternic mîzgălită, pe care stau, magic suspendate, două pensule.

Peste foaia de tapet artistic desprinsă plutește o grămadă de text. Textul nu e pe foaia de tapet artistic desprinsă, ci plutește deasupra ei. Deci artistul a plasat foaia de tapet, a desprins-o artistic, și-a lăsat capul pe un umăr și a privit lucrarea printre gene, după care și-a băgat ceva în ea și a pus tot textul pur și simplu deasupra.

Care text începe apoteotic cu două greșeli, una mare cît o pălărie dintr-aia cu pene ungurească, și una ceva mai mică, dar pusă fix în fruntea afișului.

În speță, avem cu majusculă în mijlocul propoziției, cuvîntul "Organiează", sărăcit de o alveolară fricativă sonoră, că doar mere și-așa:


Dar, frați întru cetățenie, asta nu-i NIMIC față de însuși titlul articolului, esența dumnealui, principala sa raison d'être, întocmită cu un disprețuitor "románul nehéz" în colțul gurii. Ia clătiți-vă ochii în următorul titlu de 2.5 cm, roșu cu o delicată umbră treide neagră:


Exact. Artiștii mureșeni vă invită la salonul județeană de primăvară, să moară calu' dacă te mint, ember. Citesc, mă uit la sigla de pe frontispiciu, mai citesc o dată, scot telefonul, fac poză, citesc mai departe.

Car'va'zică, afișul mai conține două coloane cu nume de participanți, echilibrat despărțite în două tabere de către două imagini: una centrată cu trei mere, și una mai cîș, că așa-i artistic, cu o vază.

Ori poate așa-i tabloul, într-o parte -- artă modernă, tudom?

Restul greșelilor din această lucrare făcută de profesioniștii lui "lasă bă ca o facem noi și ieșim mai ieftin" par minore prin comparație, așa că le voi enumera fără prea multe comentarii.

Un spațiu furat de la "ai lor" și făcut cadou "alor noștri". Pentru ăștia care nu faceți diferența (hint: "ai noștri" apar cu prenume urmat de nume, iar ai lor invers, că doar minoritatea drepturi are), NAGYJOLAN e scris legat, spațiul fiind transplantat în prefixul Alexandrei Belciug.


Vernisajul -- atent accentuat prin folosirea cernelii roșii și acului de gămălie (adică: bold) -- a avut loc, se pare, nu în sărbătoarea legală și națională numită 1 Mai, ci într-o oarecare zi de sîmbătă, 1 mai.


Cei doi invitați spre a ține alocuțiuni sînt și ei artistic delimitați. Referentul, pe măsura rangului său de angajat al cejecepecete, beneficiază de fontul Arial, în timp ce muzeograful, a cărui încadrare nu mai justifică schimbarea de font, rămîne într-un banal serifat Times New Roman...


...și bine face, căci astfel scapă de ș-ul discordant al colegului său.


De alte lucruri nu mă mai leg, că am făcut destulă furtună într-un pahar cu apă.

În concluzie, artiști să avem frate, că Corel [sic] Draw szerkezet finom.