Azi am fost invitat la Cluj-Napoca la al patrulea GeekMeet de-acolo. Am vorbit din nou despre Arabela. În premieră a fost invitat și prietenul meu Istvan Szakats, care a venit însoțit de colegă și soție, ambele întruchipate în Rarița Szakats. Au făcut o impresie foarte bună, atît ei cît și prezentarea lor.
Tot azi se mai celebrează două evenimente care au, în mod ciudat, ceva în comun. Este vorba de 150 de ani de la Unirea Principatelor Române, și... 25 de ani de Apple. Ce au ele în comun? Ambele reprezintă succesul zdrobitor al unei echipe de geeks vizionari.
În ideea asta, se poate spune că azi sărbătorim 150 de ani de la primul geekmeet românesc, de la hotelul Concordia din București, în 24 ianuarie 1859. (Pînă atunci am fi putut vorbi de geekmeet moldovenesc ori de geekmeet... țeararumânescian...)
, fumat 
) și s-a bucurat de prezența cîtorva zeci de participanți.Pentru mine a fost al patrulea la care particip, și al treilea la care sînt invitat să vorbesc. Lista prezentărilor a fost așa:
- Alex Deva - Alo, aici Webu’!
- Bodi Zsolt - Widgets Everywhere
- Grávuj Miklós Henrich - Cum să începem în freelancing
- Aurelian Săndulescu - De ce fericirea va bate criza financiară
- Filip Cherecheș-Toșa -Despre pasiune
Eu locuiesc în Tg. Mureș de aproape 2 ani, și abia cunosc cîteva persoane de-aici. (Mda, sînt și cam antisocial.) De-aia pentru mine principalul cîștig a fost să cunosc comunitatea locală, și am fost surprins foarte plăcut. De pildă, habar nu aveam că exista un grup LUG (Linux Users Group) în oraș. (Ba chiar Emil Cheriches a fost amabil să mă ducă acasă cu mașina, lucru pentru care îi mulțumesc.)
Am vorbit despre Arabela, platforma de notificări vocale la care lucrez deja de ceva vreme. Prezentarea mea s-a numit "Alo, aici Webu'!" Am început cu un accident de mașină, am trecut pe la asasinarea lui Kennedy și cu ajutorul unui mecanic auto am intrat în prezentarea propriu-zisă, pe care am încheiat-o cu un clip din Arabela.
Am făcut și două demonstrații -- una cu un serviciu meteo la care poți auzi cum e vremea la Tg. Mureș, iar alta cu cirip.ro, cînd telefonul a sunat și a anunțat asistența că mi-am schimbat statusul pe site.
Mi-a ieșit bine și lumea mi-a pus o grămadă de întrebări, mai puțin cea de care mi-era cel mai teamă: ce se întîmpla dacă în loc să scriu "Totul e perfect!" pe cirip, aș fi scris "Si iata cum Arabela vb la tel si-ti dovedeste k e utila"?
Raspunsul e aici; evident, problema ține de lipsa diacriticelor și de prescurtări stil copii de 12 ani scăpați pe irc. Soluția e ca în aplicații practice să nu ai de ascultat prea mult conținut scris de utilizatori.
Oricum, am primit feedback "extrem de pozitiv" și mă bucur foarte mult. Dacă a avut priză la participanții unui geekmeet (care sînt experți în servicii online), înseamnă că ideea are potențial.
Aștept deci și mai multe păreri despre prezentare și despre produs, și sper să colaborez cu cît mai mulți dintre voi!
Zsolt a ținut o prezentare despre widgets pentru telefoane mobile. Eu știam de Opera Widgets pentru WM5 si de WidSets pentru Symbian S60, dar nu știam că-s atît de ușor de creat și că pot fi atît de puternice. Mi-am pus în cap să încerc și eu să scriu unul. Am mai scris widget-uri pentru OSX, și din cîte spunea Zsolt, procedeul e întru totul similar. Totuși, ca și în cazul majorității aplicațiilor mobile, problema e -- în termenii folosiți de cîțiva participanți -- "cît de rău îți omoară telefonul". (Da, unul din lucrurile mișto la IT este că moartea și optimizarea au grade de comparație.)
I-aș recomanda lui Zsolt să nu se oprească aici. Ar putea să facă un blog dedicat acestor aplicații widget, pe care sa publice noutăți și tutoriale. Eu unul m-aș abona imediat.
Henrich a vorbit, sînt sigur fără să știe, despre aproximativ același lucru despre care am vorbit eu la Cluj ultima dată:
Aurelian mi-a plăcut tare mult, mai ales prin contrast cu mine însumi. Omul îmi pare un idealist incurabil, un optimist înnebunit după călătorii, dar totodată un analist cu capul pe umeri și un profesionist capabil. Ne-a explicat cît de important e să fii fericit acolo unde te afli, acolo unde lucrezi și unde trăiești, și am reținut un mare adevăr din prezentarea lui:
"Diferența între o afacere în care te implici de plăcere și una în care te implici din obligație este falimentul."
Vi se pare cam extrem? Mie nu. Dacă vi se pare extrem, spuneți-mi vă rog, care a fost ultima treabă în care v-ați implicat fără tragere de inimă și care să fi avut succes?
Filip a preluat ștafeta de la Aurelian și ne-a vorbit despre pasiune și despre rolul ideii într-o afacere (web). E un lucru știut dar desconsiderat că ideea singură cîntărește, la finalul proiectului, destul de puțin merit. De la idee la realizare drumul e mult mai lung decît pare, iar singurul combustibil eficient pentru a parcurge acel drum este pasiunea. Uite, eu de pildă cred că ideile nu ni-s date ca să le ținem în interiorul capului, și din cauza asta atunci cînd imi trece cîte una pe-acolo, mă straduiesc sa o pun în practică chiar dacă nu sînt un specialist în acel domeniu, dacă însă mă pasionează. (Așa m-am apucat de pildă să scriu o povestioară de ficțiune, o piesă de teatru radio, să produc un scurt-metraj, să scriu o lucrărică de lingvistică...)
Prezentările lui Filip sînt frumoase pentru că el e un tip tare spontan, care n-are nevoie de pregătiri și repetiții. Are un bagaj de cunoștințe și o experiență care îi permit să abordeze subiectul dorit într-o manieră foarte relaxată și haioasă, fără să îl dilueze ori să devină plicticos. Cred că ăsta e un talent înnăscut. (Cel puțin mi-ar conveni să fie așa, ca să am eu o scuză!)
Mai multe poze vedeți de la Gyorgy, de la LUG Mureș, si de la Henrich (nu, nu mă scobeam în nas). Ceva clipuri se găsesc aici, la Veevo. Dacă mai găsesc, am să mai adaug link-uri spre ele.
Si-a mai trecut un GeekMeet...
Ieri, la invitatia lui Filip, am participat si-am tinut o prezentare la al treilea GeekMeet din Cluj-Napoca. S-au strins vreo 50-60 de oameni destepti si marea majoritate cu ceva interesant de spus sau de aratat.
Am ajuns cu intirz
iere de 2 minute, din cauza ca desteptii de la Raiffeisen nu au spus desteptilor de la OMV ca serviciul de plata cu cardul o sa fie nefunctional mai mult timp, iar desteptii din urma nu s-au gindit sa puna un afis in sensul asta pina nu le-am zis eu. In consecinta, am stat 20 de minute degeaba la ei la ghiseu in timp ce ei au printat afisul ala nenorocit (!!) ca ABIA APOI sa imi returneze cardul ca sa pot fugi, pe picioare, la bancolactul de la Kaufland, sa scot cash, sa fug inapoi, sa platesc, sa-mi recuperez masina, si sa plec mai departe la drum...
Anyway. Back to the point.
Sirul prezentarilor a fost inceput de Bobby Voicu, care-i -- pentru cine nu stie, si spre perpetua si carismatica sa uimire -- noul sef
al Yahoo! Romania. Prezentarea lui Bobby e pe Trilulilu aici.
In urma/umbra lui Bobby a fost rindul meu, cu o prezentare cu titlul "Web Freelancing - Cum sa nu-ti ucizi clientul". Inca nu m-am gasit filmat pe undeva, dar daca ma descopar, va spun. Poze sint pe flickr-ul lui Avram Seby si anume aici; daca mai apar si prin alta parte, am sa mai scriu.
Bobby n-a fost de acord cu mine la citeva puncte, desi cred ca nu vorbeam chiar de acelasi lucru. In prezentare, eu sustineam ca e foarte periculos sa lucrezi pentru mai multi clienti simultan, iar Bobby -- care a fost freelancer vreo citiva ani -- zicea ca nu e bine, cum spune francezul Goethe, "to put all your eggs in the same basket".
Eu cred ca o astfel de atitudine, pe termen lung, nu poate crea o relatie sanatoasa intre freelancer si client -- sau, cum s-ar spune: cum iti asterni, asa dormi. Mai cred ca trebuie, ca freelancer, sa urmaresti un status quo in care ii devii indispensabil clientului, astfel incit sa nu fii in pericol ca el sa te anunte brusc ca nu mai are nevoie de serviciile tale -- cu alte cuvinte, sa elimini riscul, in loc sa tratezi simptomul.
Da' cine stie? Poate de-aia a ajuns Bobby mare sef la Y!, iar eu, (inca) nu.
Prezentarea celor de la UberVU (Vladimir Oane si Dragos Ilinca au venit) a fost reusita si i-am rugat sa-mi trimita o invitatie pentru beta-ul lor. Ma numar printre cei pe care au reusit sa-i convinga (am vazut ca unii spectatori erau mai sceptici), si eu unul chiar cred in valoarea (plus-valoarea, cum tot spune Sergiu Biris) unei astfel de unelte. Mai mult, cred ca am putea colabora!
Sergiu Biris de la Trilulilu a spus lucruri foarte practice despre start-up-uri online, si tind sa ii dau dreptate. Desi aparent in prezentarea lui au cam existat citeva contradictii, sint convins ca stie ce spune, si daca vreodata o sa reusesc sa pornesc o afacere online, as face aproape totul dupa cum a spus el (filmarea aici). Cu toate ca in timpul prezentarii a facut o gramada de referiri directe la mine -- majoritatea corecte, toate simpatice -- se pare ca cele spuse de mine nu l-au impresionat prea mult, incit in blogul lui despre GeekMeet nici nu ma pomeneste :) Ce-i drept, ne aflam deocamdata la poli filosofici oarecum opusi.
Ce s-a spus apoi despre ArtistBay a fost conceptual OK, doar ca vorbitorul (poate din cauza de trac?) n-a sustinut atit o prezentare, cit o defensiva a produsului. Care, de altfel, nici n-a mers. Fiind facut in Java! Ca sa-l citez: "...pentru ca Java e scalabil... in fine, pentru ca asta stim" Nu pot sublinia indeajuns cit e de gresit sa folosesti o unealta doar pentru ca-i singura pe care o cunosti. La naiba, am scris o carte intreaga pe tema asta!
Una cu alta, ca de obicei, nota 10+ lui Filip si lui Alex (foarte operativ si eficient!) pentru toata organizarea si pentru prezenta. La inceput ii simteam mai emotionati, acum au fost in elementul lor si se vede ca ne tin pe toti bine in mina :) Ii multumesc lui Filip ca m-a invitat, mi-a imprumutat Macbook-ul pentru prezentare, si dupa aia mi-a scris ca a iesit foarte bine.
P.S. Ce zice Filip; ce zice Sergiu Biris; ce zice Alex Gugurel; ce-a zis Ciprian Dragoi.
Tocmai m-am întors de la ultimul GeekMeet, organizat ca de obicei de Filip de data asta la Oradea. Am fost mirat și flatat că unii dintre participanți m-au recunoscut!
Întîlnirea poate fi categorisită ca un succes, deși a fost destul de neprotocolară. La astfel de întîlniri se întîmplă ceva ce nu prea vezi la cele organizate, cu vorbitor, proiector și desfășurător: ne spunem păsul în gura mare, și ceilalți sar cu soluții. Sau ne punem ideile de proiecte pe masă, lîngă paharul de piure de castane cu frișcă și vișine, și ceilalți își dau cu părerea despre punctele slabe sau șansele de succes. Un astfel de juriu te poate scuti de multe probleme, și întotdeauna 10 creiere de geek gîndesc mai bine decît unul.
A fost cam departe, totuși. Drumul pînă acolo a însemnat 3 trenuri, cu trezire dimineața la 3 și fie înghețat prin gări, fie sărit dintr-un tren în altul. Drumul de întoarcere a fost și mai complicat: un tren pînă la Războieni, apoi un taxi pînă la Lunca Mureșului (intersecția cu E60), haltă de ajustare la o benzinărie cu un sandwich și-un suc, apoi o ocazie pînă la Luduș, altă ocazie pînă la Tg. Mureș în gară, și în sfîrșit transport în comun pînă acasă. Rareori mașina pe care o lăsasem în fața blocului a arătat atît de bine!
Cred că eforturile "comunitare" ale lui Filip încep să dea roade. Întîlnirea de la Cluj a ieșit fără cusur, iar cea de la Oradea, deși în alt registru, cel puțin la fel de utilă, dacă nu și mai.
Sper ca în viitor un elicopter albastru cu brandul GeekMeet să vină pe la fiecare să ne ia... pentru că deocamdată principalul dușman declarat al fenomenului GeekMeet sînt Căile Ferate Române.