(that's probably as close as I'll ever be to a university)Sounds easier than it was. I flew to Budapest, spent the night in a hotel, then flew to Paris next morning, then crossed the Atlantic. This last flight took 12 hours, including the 4 hours delay that we spent on the runway waiting for the snowing to stop. Altogether my Tuesday lasted for 32 hours. The nice part was getting to see the same sunset twice, over the Atlantic. Nice, that.
Anyway.
In the Paris airport I was waiting to board behind a group of American tourists. Older people, over 50, all of them. They were making smalltalk, and one particularly genial gentleman asks:
"We're in Paris, so why is the airport called CDG?"
They think, they check their papers, then an older lady's bulb lights:
"It's called the Charles De Gaulle airport" (pronounces it like the English 'Charles', not like the French word.)
"Ooooh," lightens the gentleman. Then, after a moment, more puzzled:
"So what does the G stand for then?"
, fumat 
) și s-a bucurat de prezența cîtorva zeci de participanți.Pentru mine a fost al patrulea la care particip, și al treilea la care sînt invitat să vorbesc. Lista prezentărilor a fost așa:
- Alex Deva - Alo, aici Webu’!
- Bodi Zsolt - Widgets Everywhere
- Grávuj Miklós Henrich - Cum să începem în freelancing
- Aurelian Săndulescu - De ce fericirea va bate criza financiară
- Filip Cherecheș-Toșa -Despre pasiune
Eu locuiesc în Tg. Mureș de aproape 2 ani, și abia cunosc cîteva persoane de-aici. (Mda, sînt și cam antisocial.) De-aia pentru mine principalul cîștig a fost să cunosc comunitatea locală, și am fost surprins foarte plăcut. De pildă, habar nu aveam că exista un grup LUG (Linux Users Group) în oraș. (Ba chiar Emil Cheriches a fost amabil să mă ducă acasă cu mașina, lucru pentru care îi mulțumesc.)
Am vorbit despre Arabela, platforma de notificări vocale la care lucrez deja de ceva vreme. Prezentarea mea s-a numit "Alo, aici Webu'!" Am început cu un accident de mașină, am trecut pe la asasinarea lui Kennedy și cu ajutorul unui mecanic auto am intrat în prezentarea propriu-zisă, pe care am încheiat-o cu un clip din Arabela.
Am făcut și două demonstrații -- una cu un serviciu meteo la care poți auzi cum e vremea la Tg. Mureș, iar alta cu cirip.ro, cînd telefonul a sunat și a anunțat asistența că mi-am schimbat statusul pe site.
Mi-a ieșit bine și lumea mi-a pus o grămadă de întrebări, mai puțin cea de care mi-era cel mai teamă: ce se întîmpla dacă în loc să scriu "Totul e perfect!" pe cirip, aș fi scris "Si iata cum Arabela vb la tel si-ti dovedeste k e utila"?
Raspunsul e aici; evident, problema ține de lipsa diacriticelor și de prescurtări stil copii de 12 ani scăpați pe irc. Soluția e ca în aplicații practice să nu ai de ascultat prea mult conținut scris de utilizatori.
Oricum, am primit feedback "extrem de pozitiv" și mă bucur foarte mult. Dacă a avut priză la participanții unui geekmeet (care sînt experți în servicii online), înseamnă că ideea are potențial.
Aștept deci și mai multe păreri despre prezentare și despre produs, și sper să colaborez cu cît mai mulți dintre voi!
Zsolt a ținut o prezentare despre widgets pentru telefoane mobile. Eu știam de Opera Widgets pentru WM5 si de WidSets pentru Symbian S60, dar nu știam că-s atît de ușor de creat și că pot fi atît de puternice. Mi-am pus în cap să încerc și eu să scriu unul. Am mai scris widget-uri pentru OSX, și din cîte spunea Zsolt, procedeul e întru totul similar. Totuși, ca și în cazul majorității aplicațiilor mobile, problema e -- în termenii folosiți de cîțiva participanți -- "cît de rău îți omoară telefonul". (Da, unul din lucrurile mișto la IT este că moartea și optimizarea au grade de comparație.)
I-aș recomanda lui Zsolt să nu se oprească aici. Ar putea să facă un blog dedicat acestor aplicații widget, pe care sa publice noutăți și tutoriale. Eu unul m-aș abona imediat.
Henrich a vorbit, sînt sigur fără să știe, despre aproximativ același lucru despre care am vorbit eu la Cluj ultima dată:
Aurelian mi-a plăcut tare mult, mai ales prin contrast cu mine însumi. Omul îmi pare un idealist incurabil, un optimist înnebunit după călătorii, dar totodată un analist cu capul pe umeri și un profesionist capabil. Ne-a explicat cît de important e să fii fericit acolo unde te afli, acolo unde lucrezi și unde trăiești, și am reținut un mare adevăr din prezentarea lui:
"Diferența între o afacere în care te implici de plăcere și una în care te implici din obligație este falimentul."
Vi se pare cam extrem? Mie nu. Dacă vi se pare extrem, spuneți-mi vă rog, care a fost ultima treabă în care v-ați implicat fără tragere de inimă și care să fi avut succes?
Filip a preluat ștafeta de la Aurelian și ne-a vorbit despre pasiune și despre rolul ideii într-o afacere (web). E un lucru știut dar desconsiderat că ideea singură cîntărește, la finalul proiectului, destul de puțin merit. De la idee la realizare drumul e mult mai lung decît pare, iar singurul combustibil eficient pentru a parcurge acel drum este pasiunea. Uite, eu de pildă cred că ideile nu ni-s date ca să le ținem în interiorul capului, și din cauza asta atunci cînd imi trece cîte una pe-acolo, mă straduiesc sa o pun în practică chiar dacă nu sînt un specialist în acel domeniu, dacă însă mă pasionează. (Așa m-am apucat de pildă să scriu o povestioară de ficțiune, o piesă de teatru radio, să produc un scurt-metraj, să scriu o lucrărică de lingvistică...)
Prezentările lui Filip sînt frumoase pentru că el e un tip tare spontan, care n-are nevoie de pregătiri și repetiții. Are un bagaj de cunoștințe și o experiență care îi permit să abordeze subiectul dorit într-o manieră foarte relaxată și haioasă, fără să îl dilueze ori să devină plicticos. Cred că ăsta e un talent înnăscut. (Cel puțin mi-ar conveni să fie așa, ca să am eu o scuză!)
Mai multe poze vedeți de la Gyorgy, de la LUG Mureș, si de la Henrich (nu, nu mă scobeam în nas). Ceva clipuri se găsesc aici, la Veevo. Dacă mai găsesc, am să mai adaug link-uri spre ele.
To do the import, I wrote a Ruby script that parsed blogpub.ro's RSS feed (Sergiu was kind enough to include post tags in it), and generated an Atom feed that I could import at draft.blogger.com. As you can see, it worked pretty well.
Please change your RSS feeds if you've been subscribed to the one at blogpub.
Thanks Sergiu for the free service!
Out of the blue, I produced a commercial for a fictional jewelry called (what else) Acme Jewels.
The idea came to me -- while I was taking a bath, which is when I get ideas -- that a power tool is to men kinda like what jewelry is to women: sometimes you use it maybe 5 times in all your life, but you just must have it.
So I shot a little commercial about it.
Because my evil twin was unavailable, I had to make do all by myself. And because I don't have a digital camera, I used my mobile phone. All editing was then done with Final Cut Pro. Image quality is exactly what you'd expect from a decent phone camera, and nothing more.
On the soundtrack I've used Steve Vai's "Frangelica Part II", from the album "Sound Theories". May not be the absolute best fit, but it's close enough.
At almost 3 minutes it's too long for a TV ad, but Internet commercials of comparable size aren't uncommon. Shooting took me about an hour; editing a little more.
Your thoughts? :)
The clip is here: http://www.youtube.com/watch?v=vufTTVlbuck&fmt=6
- Care afis? l-am intrebat nauc pe omul care imi zimbea de cealalta parte a usii de la balcon.
- Afisul de jos de la intrare. Nu scria?
- Ce sa scrie?
- Ca tre' sa eliberati balconul, sa-l izolam.
Era 8 dimineata. Am incercat sa-i spun omului ca ma luptasem pina noaptea la 2 cu cross-browser Javascript, dar el zimbea privindu-mi pijamaua cam sumara si gindind, fara indoiala, ceva de genul "unii munceste de dimineata si altii doarme pina la 8 si nu-si citeste afisele de la intrarea in bloc..."
M-am dus (in alta camera) sa ma imbrac cu ceva mai putin sexy -- nu ca 10 oameni in hardhats & overalls care discutau despre problemele lui FC Vaslui n-ar fi vazut chestii mai indecente. Apoi am stat sa ma gindesc ce sa fac.
M-am intors pe balcon.
- Va trebuie tot balconul, sau putem sa le mutam pe astea intr-o parte, apoi sa...
- Nuuuu, au sarit ei imediat. Tot balconul.
M-am scarpinat in cap.
--
10 minute mai tirziu, "Catavencu" de acum doua saptamini era intins frumos pe parchetul din dormitor; peste el, o folie de plastic iar eu ma apucam, inca preocupat de detaliile ultimului vis (in care cei de la FC Vaslui tineau cu Firefox, iar cei de la Unirea Urziceni jucau pentru Opera), sa mut balconul in casa.
Cei de la firma de mansardare si reconditionare a blocului nu statusera degeaba. Cutia de la iMac era plina de iMoloz, funia de rufe era taiata, si florile aratau ca Babilonul in ultima sa zi.
Acuma impart dormitorul cu o usa, doi suporti de brazi de Craciun, citeva cutii, pungi si saci. Florile le-am pus in hol... Ma apuc sa-mi scot paianjenii de prin buzunare si -- ce altceva? scriu in blog.
Daca cei de la etajul 2 imi cititi blogul: sa dormiti bine la noapte. Miine veti avea nevoie.
Cu mailul asta am primit si un attachment, o fetita in rochita rosie cu buline albe care probabil habar nu are...
Hello!!!
For the beginning I would like to be presented, my name is Tatyana to
me of 27 years. I write to you from Russia from city Omsk. I
think, that it will be very interesting to you to know where I have
taken yours e-mail address. Yours e-mail address has given to
me by agency of acquaintances of our city. They have said that you as is
lonely as well as I. They simply have given me your address and have
said, that I would try to write you and get answer. In this
letter I shall send you a photo so, that you can see me what I is. If
you really like my photos then write to me the letter and send me your
photos. I think, that we need try to find out each other as there
can be it destiny (smile)! Now I shall not write very much I simply
want to begin our correspondence. I think, that all will be good also we
become the friends for the beginning. Please write to me
on my personal e-mail tatykotik@yahoo.com I finish this letter and I
hope to receive from you the answer.
All most good Tatyana.